Mic indrumator pentru discutia divort-recasatorie.

Mic îndrumar pentru discuția divorț-recăsătorire

Există două perspective majore cu privire la problema divorț-recăsătorire.

1. Perspectiva prohibitivă complet. Susținătorii acestei perspective afirmă că nu există nici un caz în care divorțul să fie permis. Ei nu pornesc cu o perspectivă pragmatică, pastorală sau de consiliere în formularea acestei perspective ci de la exegeza Scripturii.

2. Perspectiva permisiv cazuistică. Această perspectivă se poate împărți în mai multe variante deoarece susținătorii ei afirmă diferite cazuri și motive pentru care se poate permite divorțul (și recăsătorirea, în unele cazuri).

– cazul de adulter

– cazul de adulter și abandon

– cazul de adulter, abandon și/sau abuz

Voi prezenta câteva argumente pentru prima poziție, pe care o consider cea biblică. Pentru o analiză mai largă a pasajului din Matei 19 care pare să permită divorțul și asupra textului din 1 Corinteni 7 vă rog să downloadați aceste documente aiciși aici.

1. Voia lui Dumnezeu exprimată în ziua instituirii căsătoriei, și niciodată retractată.

i. Revelată în Geneza. 

Geneza 2:23-24 Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi ‘femeie’, pentru că a fost luată din om.” De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.

ii. Reafirmată în Maleahi, ultima carte a Vechiului Testament, după ce poporul s-a făcut vinovat de multe feluri de încălcări a tiparului lui Dumnezeu pentru căsătorie.

Maleahi 2:14-16 Şi dacă întrebaţi: ‘Pentru ce?’ Pentru că Domnul a fost martor între tine şi nevasta din tinereţea ta, căreia acum nu-i eşti credincios, măcar că este tovarăşa şi nevasta cu care ai încheiat legământ! Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viaţă şi ne-a păstrat-o? Şi ce cere acel Unul singur? Sămânţă dumnezeiască! Luaţi seama dar în mintea voastră şi niciunul să nu fie necredincios nevestei din tinereţea lui! Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, şi pe cel ce îşi acoperă haina cu silnicie, zice Domnul oştirilor. De aceea, luaţi seama în mintea voastră şi nu fiţi necredincioşi!

iii. Reafirmată de Domnul Isus

Matei 19:4-6 Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că* Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi a zis: ‘De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup’? Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”

iv. Reluată de apostolul Pavel

Efeseni 5:31 „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup.”

2. Învățătura constantă a Scripturii

(i) divorțul nu este permis – Scriptura arată clar că divorțul este păcat

(ii) divorțul nu este posibil – pentru că legătura din căsătorie poate fi ruptă doar prin moarte

Romani 7:2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăieşte el, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei.

1 Corinteni 7:39 O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.

EXCEPȚII

1 Corinteni 7 – În acest pasaj (a) necredinciosul dorește divorțul; (b) cel credincios nu primește dreptul de a se recăsători; (c) dacă îi este posibil el este chemat să se împace cu partenerul.

Matei 19 – „din pricină de curvie”. Pentru interpretarea acestei expresii aș propune să ținem cont de următoarele observații

– doar Matei prezintă această excepție. Evanghelia lui este scrisă pentru evrei. Luca scrie pentru greci iar Marcu pentru romani. Este interesant că cei din urmă nu simt nevoia să prezinte această excepție.

– chiar și în acest pasaj Domnul afirmă ceea ce Dumnezeu a stabilit de la început – că legătura dintre bărbat și femeie nu poate fi ruptă.

– la evrei logodna era considerată ca și căsătorie (vezi Iosif și Maria). Motivul pentru care el folosește doi termeni porneia și moicheia se află în faptul că primul se referă la relații înainte de căsătorie iar al doilea la relații după căsătorie

Așadar, Matei are în vedere cazuri excepționale când în timpul logodnei unul dintre parteneri se dovedește a fi necredincios. În acest caz este permis divorțul. Este permis pentru că aici căsătoria nu este finalizată prin actul sexual.

Marcu și Luca nu menționează această excepție pentru că logodna nu era ca la evrei. Mai mult, Matei vorbește despre o carte de despărțire dată de bărbat pentru că nu se concepea ca o femeie să dea o asemenea carte de desprățire între evrei.

3. Prezența Duhului Sfânt. Relațiile de căsătorie sunt dictate de imperativul plinătății Duhului Sfânt (Ef. 5:18). O manifestare a acestei plinătăți este supunerea soției față de soț iar alta este dragostea soțului față de soție. Noi nu ne mai putem scuza cu exemple din Vechiul Testament deodată ce tiparul clar al lui Dumnezeu este accentuat de prezența permanentă a Duhului Sfânt în credincios.

P.S. Acest articol reprezintă câteva notițe (adaptate) pe care mi le-am luat dintr-o întâlnire a comunității creștine baptiste de Arad.

Un gând despre “Mic indrumator pentru discutia divort-recasatorie.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s