De ce a respins Jean Calvin icoanele şi statuile?

Trezirea minții

Astăzi am citit pentru a doua oară o porţiune semnificativă din Învăţătura Religiei Creştine scrisă de Calvin. Mi-au căzut ochii pe acea porţiune în care acesta respinge cu vehemenţă argumentele aduse de „Biserică” în sprijinul practicii închinării prin icoane şi alte reprezentări vizibile. Voi sumariza prin propriile mele cuvinte câteva argumente.

1. Nimic nu Îl poate reprezenta pe Dumnezeul infinit. Orice reprezentare este, în ultimă instanţă, un afront adus Dumnezeului adevărat.

2. Dumnezeu este invizibil, este duh, nu are corp sau formă iar atunci când îi face o reprezentare Îl arătăm ca având formă, corp şi Îl reprezentăm ca fiind vizibil.

3. El este viu iar noi Îl reprezentăm prin ceva care este mort. Materia este moartă. Icoana, statuia … sunt ambele moarte şi nu pot reprezenta Dumnezeul viu.

4. Dumnezeu a ales deja modul în care să ne vorbească: prin Cuvânt. Dumnezeu este auzit nu privit

Vezi articol original 439 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s