Sa-L cunoastem mai bine pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu.

http://www.rcrwebsite.com/spirit1.htm

O analiză nepenticostală a lucrării Duhului Sfânt

partea a I-a

SCOPURILE STUDIULUI :

– nu despre Botezul cu Duhul Sfânt vreau să vorbesc, sau despre darurile Duhului (poate într-un alt studiu!), ci despre nevoia noastră de a-l cunoaşte mai bine şi de a fi umpluţi de El!!
– VREAU SĂ NE FORMĂM O PNEUMATOLOGIE CORECTĂ! (MAI ALES, BIBLICĂ) – să devenim o biserică, nu penticostală, ci, prin care Duhul să se mişte liber şi în care să locuiască nestingherit!
– D.S. a fost supus abuzurilor şi răstălmăcirilor cum n-a fost nici o altă persoană a Dumnezeirii
– charisma vs. carismania”!!??
– Asupra niciunei persoane a Dumnezeirii nu s-au certat teologii ortodocşi aşa cum au făcut-o asupra celei de-a Treia Persoane a Dumnezeirii: Duhul Sfânt! Nu asupra identităţii sau personalităţii, căci asemenea „ceartă” este nebiblică, ci asupra lucrării Lui………….”
MAI MULT CITITI PE LINKUL DE SUS.
____________________________________
O analiză nepenticostală a lucrării Duhului Sfânt

partea a II-a

RECAPITULARE:
– care sunt scopurile unui astfel de studiu? Pe ce se concentrează?
– am văzut personalitatea DS
– rolul DS în inspirarea şi iluminarea Scripturilor
– rolul DS de interpret şi revelator al Scripturilor
– principalul instrument al DS, în mântuirea, călăuzirea, sfinţirea şi zidirea poporului lui Dumnezeu, instrumentul Său principal este Scriptura – 2 Tim.3:16-…

De aceea, orice afirmare a prezenţei, a acţiunii şi a binecuvântării Duhului Sfânt, care ocoleşte, ignoră, minimalizează sau contrazice Cuvântul („ce este scris”), este străină Duhului lui Dumnezeu care l-a condus pe Isus şi i-a mânat pe apostoli. Asemenea afirmaţii sunt dezonorante Duhului Sfânt.

DE CE TREBUIE PRECIZATE ACESTE LUCRURI? De ce să ni le amintim? Pentru că astăzi există tendinţe accentuate de a substitui experienţa personală cu lucrarea Duhului Sfânt. Acţiuni şi fapte extrem de bizare I se atribuie în zilele noastre, Duhului Sfânt :

„Trezirea Râsului”,
Oklahoma City, Benny Hinn Healing Crusade – Ella Peppard moare fiindcă o altă persoană „ucisă în Duhul” (?!), cade asupra ei!!! Un adevărat apogeu al acestei „trezirii”! („Counterfeit Revival” – Hank Hanegraaff)
Duhul Sfânt loveşte South Kensington-ul, a devenit titlul de pe prima pagină a secţiunii londoneze a ziarului Independent din data de 21 iunie, 1994. Ar putea fi de la Dumnezeu acest comportament anormal? Persoane din aripa „sănătate şi prosperitate” a mişcării carismatice numită „word of faith”, au profeţit de ceva vreme o mare trezire spirituală. Este ceea ce se întâmpla?
Pe data de 24 iunie, 1994, un membru al conducerii lui Holy Trinity Brompton, pe nume Mark Elsdon-Dew a declarat liniştitor publicaţiei Church Times:
„Vă rog subliniaţi faptul că lucrurile care s-au întâmplat nu sunt atât de bizare şi scandaloase încât oamenii sensibili să nu vrea să audă de ele. Încercăm să dăm dovadă de bun simţ şi de ordine, dar dacă sunt de la Dumnezeu, ar fi îngrozitor să nu primim tot ce ne oferă”
Pe vremea scrierii cărţii de faţă se estima că peste 400 de biserici din toată Marea Britanie ţineau adunări aidoma celor de la Toronto Airport Vineyard. Unele din reacţiile celor ce au primit „ungerea” în Marea Britanie sunt la fel de bizare ca şi cele din Toronto şi descrise de Guy Chevreau. În biserica Sidcup Community Church, Dave Roberts ne spune că,
„cineva s-a îmbolnăvit în timpul serviciului, şi paramedicii au fost chemaţi la biserică. Sanitarii au intrat în sală şi au fost martorii unei scene în care mai multe zeci de oamenii se aflau pe jos, în diferitele faze ale trăirii spirituale. „Care-i al nostru?” au întrebat ei vădit încurcaţi”
Se poate dovedi că în general fenomenul „râsului sfânt” îşi are originea direct sau indirect în acţiunile şi crezurile bizare şi nebiblice ale lui Rodney Howard-Browne. Odată l-am auzit pe acesta vorbind la Trinity Broadcasting Network şi mustrându-i pe cei care se rugau la altar să, „înceteze să se mai roage şi să înceapă să râdă ca ceilalţi… să se roage acasă – aici veniseră să se umple de râs”.
În numărul revistei Charisma din luna august 1994, Howard-Browne a fost citat cu următoarele: „Într-o seară predicam despre iad şi râsul a izbucnit în toată sala. Cu cât le spuneam mai multe despre iad, cu atât oamenii râdeau mai tare”.
¨Într-o altă ocazie, Howard-Browne a spus:
„Mai degrabă m-aş afla într-o biserică în care diavolul şi firea pământească să se arate decât într-o biserică unde nu se întâmplă nimic fiindcă oamenilor le este prea frică să arate ceva… Iar dacă se arată un diavol, nu vă îngrijoraţi nici de asta. Bucuraţi-vă fiindcă cel puţin se întâmplă ceva”.
¨Este adevărat că un om osândit din pricina păcatului poate râde sau plânge dacă este izbăvit de vină şi osândă, atunci când face o rugăciune de pocăinţă. Dar nu există nici o dovadă biblică că, râsul, lătratul, răcnitul sau râsul isteric trebuie să apară după ce cineva ca Rodney Howard-Browne proclamă: „umpleţi-vă… ha, ho, ha, ho, ha, ho, ha, ha, ha, ho”! Aceste manifestări au fost dintotdeauna atribuite spiritelor demonice, nu Duhului Sfânt. Cu o asemenea afirmaţie suporterii „râsului sfânt”, nu pot fi de acord.
Se spune că atunci când sunt copleşiţi de Duhul mulţi se comportă ca animalele. Opiniile diferă foarte mult cu privire la originea acestor sunete de animale. Mulţi le categorisesc ca fiind demonice, iar alţii susţin că sunt pur şi simplu manifestări ale firii pământeşti.
În revista britanică Alpha, pastorul Marc Dupont de la Vineyard-ul din Toronto, a recunoscut că a avut dificultăţi în a afla dacă aceste sunete animalice sunt sau nu de la Dumnezeu. El a descris această situaţie atunci când s-a rugat pentru un om. La început, când acesta a început să ragă ca un leu a crezut că poate este posedat de demoni. În cele din urmă însă, a decis că omul rostea „un act profetic simbolic”, care semnifica triumful Leului din Iuda.
John Arnott, crede de asemenea că acest comportament animalic observat în timpul serviciilor din biserică are semnificaţie profetică. Acesta recunoaşte că uneori el produce confuzie şi că ridică serioase semne de întrebare cu privire la ce să se facă atunci când scapă de sub control. La întâlnirile pastorilor, Arnott a descris câteva din probleme care au apărut şi a oferit soluţiile posibile. El a spus:
„Iată că am început să vedem oameni care se comportă profetic asemenea leilor şi bivolilor, vulturilor şi chiar războinicilor. Am primit odată un telefon şi (cel ce suna) a zis: „Cineva din adunarea noastră se poartă ca un vultur zburând prin încăpere. Nu putem să-l oprim. Ce să facem? Atunci noi ne-am gândit şi-am spus, ce-ar fi să aruncaţi un iepure în mijloc pe podea şi poate atunci are să aterizeze(!?)”

Cuvintele puritanului Thomas Brooks sunt foarte potrivite să fie menţionate aici:

„Duhului nu dezleagă ceea ce Cuvântul leagă. Duhul nu justifică ceea ce Cuvântul condamnă. El nu aprobă ceea ce Cuvântul dezaprobă, şi Duhul nu binecuvântează niciodată ceea ce Cuvântul blestemă”………..MAI MULT DE CITIT PE LINKUL DE SUS.
____________________________________________________________

O analiză nepenticostală a lucrării Duhului Sfânt

partea a III-a

RECAPITULARE:
De două duminici seara, la rând, studiem ceea ce spune Biblia despre rolul Duhului Sfânt de interpret şi revelator al Scripturilor. Care este relaţia dintre El şi Scriptură. Am studiat de asemenea personalitatea Lui (deci, faptul că El este o Persoană, nu o forţă impersonală). Data trecută am început să studiem relaţia dintre El şi credincios, lucrarea lui în credincios (şi anume, aceea de transformare lăuntrică a lui – în timp ce privim în Cuvântul Lui, DS ne transformă – 1Cor.3:18), vorbind despre necesitatea imperioasă a lucrării Lui, şi despre ce este Duhul Sfânt pentru creştin: dovada înfierii lui, o pecete şi o arvună a mântuirii sale. Am concluzionat că, Duhul Sfânt este atât înfrumuseţătorul sufletelor (MARELE COSMETICIAN AL SUFLETELOR!), dovada posesiunii lor de către Dumnezeu cât şi garanţia dată lor că vor ajunge cu siguranţă în ceruri.

A spune aşa cum fac adventiştii că pecetea lui Dumnezeu este Sabatul, că Dumnezeu ne-a pecetluit cu Sabatul, înseamnă a dispreţui dragostea lui Dumnezeu şi a călca în picioare jertfa Fiului Său!! A minimaliza interesul pe care ni-l arată.
– „Dumnezeu ne-a pecetluit cu o altă Persoană a Dumnezeirii, şi nu cu o altă zi a săptămânii!”

„HEDONISMUL” SPIRITUAL. El nu ne-a fost dat ca şi o jucărie pe care să o manipulăm cum vrem şi nici ca o putere mistică pe care să o exploatăm în goana noastră după senzaţii şi putere personală!……….CITITI MAI MULT PE LINKUL DE SUS.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s