„Sa privim la Isus Domnul”.-1-

Partea 1-a din „sa privim la Isus Domnul.”

__________________________________

Au trecut cateva luni de cand nu am mai scris nimic despre mine,cum m-a calauzit Domnul mai departe dupa decesul spontan al sotului meu.Inca nu stiam atunci ce voi face ,incontr-o ma indreapta Domnul….Am trait insa atatea bucurii pe care doresc sa vi le impartasesc si dumneavoastra cititorilor blogului meu.Sunt fericita,ca sa vad cum Domnul imi netezeste drumul intr-acolo unde El vrea sa ma vada.

Din martie,de la vizita in Romania si pana astazi,am trait urmatoarele:imi trimite in cale tinere surori care doresc partasie cu surori invarsta.M-a invatat, si El o face mai departe ,sa ma uit numai la El si nu asupra greutatilor ce imi par a fii puse in cale.Ma invata sa nu ma uit la foloasele mele ci ale Sale.Adica sa nu am in viata mea prioritati dupa care tanjeste omul cel vechi ,chiar daca ele par sa fie bune in cohii mei,ci prioritatile Domnului.Din pacate astazi sunt multi crestini care cauta foloasele lor si nu ale Domnului.Pe parcursul acestui articol (care cred ca se v-a lungii…)voi arata mai detailat ce doresc sa spun in privinta aceasta.El a adus in mine dorinta de a ma ocupa de sufletele care sunt nemangaiate in incercarile lor,dorinta pe care o aveam cu multi ani in urma,de fapt anii 80 si pana in 94 ,cand calea imi era libera pentru acest lucru,dar dupa aceia calea era inchisa,in mare parte…..Dorinta era in mine,si ma gandeam ca nu se va mai implinii deloc….Dar iata ca aceasta libertate este din nou aici,care intai m-a socat,speriat pentru ca a fost adusa cum nu imi doream niciodata….decesul sotului meu.Imi era teama ca sa pasesc in libertatea aceasta.Uitandu-ma la Domnul,asteptand de la El lumina in situatia noua,am ajuns sa cunosc ce doreste El sa fac pentru El.Am inteles sa caut foloasele Lui…ocupandu-ma de sufetele pe care El mi le aduce in cale.Ma uitam la mine,si ma vedeam atat de neputincioasa,bolnavicioasa,fara putere de a vorbii despre harul lui Dumnezeu revarsat in viata mea,Ii spuneam Lui,deseori in primele luni dupa decesul sotului meu,ca nu sunt in stare sa fac ce imi cere.

Dar El ma inváta sa nu ma uit la neputintele mele asa cum s-a uitat Petru atunci in furtuna pe mare,ci cu credinta sa ma uit din mjlocul neputintelor mele numai la Domnul.Atunci intunericul din sufletul meu se stingea,si bucuria mea era deplina pentru cá El o lucra in mine in mijlocul intristarii,neputintelor.Si durerea mea o curáta de orice compatimire personala,si ea era apoi de suportat ,de parca nici nu exista…pentru ca ma uitam la Domnul,de unde imi venea harul.Atat timp cat apostolul Petru se uita cu groaza asupra valurilor salbatice,a inceput sa se scufunde.Dar in timp ce el se uita la Isus,a inceput sa umble pe mare ca si pe stanca.Noi sa nu ne uitam asupra greutatilor care ne intampina pe calea noastra.Daca stam si ne uitam la ele,cadem la pamant disperati.Noi nu intelegem intodeauna de ce ele  sunt  lasate in calea noastra ,si cu atat mai putin noi singuri nu le putem birui.Si inca ceva:CU  CAT  SLUJBA  I N  CARE AM FOST  CHEMATI  ESTE  MAI  GREA, CU  ATAT  MAI  MULT  ESTE  PUSA  LA  INCERCARE,SI ATUNCI TREBUIE SA AVEM CU ATAT MAI  MULT  PRIVIREA  INDREPTATA  ASUPRA  DOMNULUI.

In ianuraie anul acesta am fost singura cu fiica mea pentru 7 zile la o cura de bai ptr.reuma.Eram obisnuite ca sa fim 3 in concediu si nu numai noi doua.M-a cuprins o mare intristare…..dor extrem dupa decedatul meu sot(am scris despre aceasta situatie deja in alta marturie),m-au cuprins lacrimile….Eram plina de intristare.Mi-am dat seama ca Domnul a lasat aceasta stare in inima mea,pentru ca sa invat si mai mult sa ma uit la El….facand aceasta am trait bucuria si pacea de la El,care intrece orice bucurie si pace din lume.El m-a mangaiat indreptandu-mi gandul sa iau Biblia vorbita pe CD-uiri.Am inceput cu N.Testament.Nu avem putere sa ma concenteez asupra cititului direct din cartea Sfanta,spondiloza cervicala era foarte prezenta.Apoi a disparut orice singuratate si intristare.Ah,ce bucurie ce binecuvantare a venit din auzirea Cuvatului lui Dumnezeu,asta am facut zilnic cat am fost in statiune.

El ne lasa sa cadem in intristare,dar tot El ne da mangaierea,El ne ia ceva dar ne da si mai mult decat a luat,el ne invata sa ne rugam,sa ne uitam la El.El ne invata in intristare sa ne sprijinim pe puterea de la El ,atunci cand suntem constienti de neputinta noastra.El ne invata sa traim in preajma Lui,despartiti de lume,sa avem o viata ascunsa in E,ca lumea din jurul nostru sa cunoasca ca noi Ii apartinem Lui.Prin stralucirea de pe fata noastra,in necazuri ,cei din jurul nostru pot fii binecuvatati,si ne vor intreba:”Ce ai tu si eu nu , cand sunt in suferinte?”.Da,noi suntem invatati sa ne uitam la El,si la cea ce ne asteapta dupa aceste suferinte pe pamant,El ne intareste inima,ne tine vii in nadejdea ca odata se va termina totul ce avem de dus pe acest pamant,si vom fii acolo cu El unde ne-a pregatit un loc binecuvantat .Asa avand privirea numai spre El,nu asupra planurilor noastre,asupra gandurilor noastre nelinistitoare,El ne intareste,ne conduce in asa fel cá noi vom ajunge in vesnicie biruitori asupra a tot cea ce avem aici pe pamant de suferit.El ne invata sa nu ne uitam la oameni,la noi insine,ca altfel pierdem mult din alergarea spre tinta ,si alegarea noastra sipirituala este impiedecata atunci mult, si anume spre cresterea in harul lui Dumnezeu.Si El ne spune prin apost.Pavel:”cresteti in Harul lui Dumnezeu”sau apost.Petru.Crestem in harul Lui daca ne vom uita la Domnul si nu asupra neputintei noastre.Atunci vom trai indurarea Sa,ajutorul Lui…aceasta este cresterea in Harul Lui.

Noi invatam sa nu ne mai uitam asupra Satanei,si sa ne ocupam de el.Noi stim tacticele lui de atacare,noi avem armatura care ne-a dat-o Dumnezeu,cu care il infrutam.(Efeseni cap.6;10-17).Pentru ca Satana cauta sa ne sperie,sa ne infraneze sa ne uitam la Isus Domnul.Ne pune frica in inima,indoiala,ne face sa ne pierdem timpul ocupandu-ne de noi insine si nu de Domnul,ne face nelinistiti.Ba si mai rau ne face sa ne ocupam de demonii lui pe care cautam sa ii scoatem afara cu tot felul de formule periculoase,ne face sa avem vise urate care sa ne preocupe si in timpul zilei,ne trimite dezamagiri amare,certuri dureroase in familie.Toate acestea le putem ocolii,daca privirea noastra ar fii numai asupra Domnului,si L-am urma acolo unde El ne conduce.Am avea siguranta ca la El nu exista greseala,El nu ne dezamageste niciodata,El este credincios in tot ce face pentru noi,el ne fereste de caile rele.

Ne luam dupa cea ce ne invata omul,putem merge in directia gresita.Sunt credinciosi care iau in considerare ce spune omul in situatia grea in care se afla,fara ca sa caute dupa Domnul,si asa ajunge sa depinda numai de om…cunosc persoane care asa fac…si nu poti fii de ajutor pentru ei de a le indrepta privirea spre Domnul,si stau in depresie profunda…..Daca ne uitam la Domnul,asteptam de la El mangaierea,El se poate folosii si de om prin care aduce mangaiere ,vorbindu-i prin gura acestuia.Dar rau este cand cineva depinde numai de om,merge des in consiliere pentru ca sa scape de starea de depresie,si nu se intampla nimic….este jalnic sa ai o asfel de viata ca crestin…..Iie umbla cu Domnul,si cand a cazut in depresie,nu a stat mult in ea pentrru ca Domnul repede i-a venit in ajutor si Ilie s-a lasat ajutat de Domnul.

Sa nu ne zugravim inaintea ochilor nostrii cat de mare este durerea noastra,si cine o poate intelege?si cine o poate indeparta?sa nu cautam sa o inabusim cu metodele lumii(fumat,alcohol,antidepresive,meditatii periculoase,sau alte preocupari numai pentru a elimina durerile sufletesti.)Noi nu putem sa alinam suferintele sufletesti fara Domnul Isus.Si mai rau:noi nu ptem trai binecuvantarile ce vin din suferinte,si incercari de tot felul,pe care le-a pregatit Domnul pentru cei ce sunt ai Lui,daca noi le inabusim cu alte metode neplacute Lui.Numai in incercari  ,vom creste in harul lui Dumnezeu.Pentru ca in cazul acesta noi ne putem impietrii in fata durerii ,ne putem singuri distruge,daramati la podea ,cazuti in depresie intunecata de tot….Numai in incercari vom putea invata rabdarea,numai in ele vom putea intelege ce inseamna adevarata nadejde.Numai in Domnul daca suntem,avem de recunoscut,ca El ne da si tot El ne ajuta sa ducem ce ne-a dat ca masura de incercari.Daca facem asfel,atunci El ne face un izvor de binecuvantare pentru altii suferinzi din jurul nostru,sau pentru cei ce inca nu Il cunosc pe Domnul.

Sa nu ne uitam numai la bucuriile pamantesti,care tot din mana Sa au venit,sa nu le facem idoli,ci sa le folosim spre slava Lui.Sa Il vedem pe El in bunatatea Sa cu care ne-a binecuvantat materialiceste.Asfel facand,vom intelege ce mare valoare are in ochii Sai,si ce binecuvantari se vor revarsa peste noi .

Sa nu ne uitam la oamenii prin care El a ingaduit sa vina durerea peste noi,sa nu ii privim ca si dusmani,ci sa ii privim ca uneltele in mana lui Dumnezeu care taie din noi ce este nepotrivit pentru vesnicie,sau ne incearca credinta,dragostea,rabdarea…Sa nu ne uitam cu dispret si cu dorinta de razbunare…ci sa ne uitam la Domnul si sa Il intrebam:”Doamne ce lectie trebuie sa invat acum din aceasta loviturá?”Daca asa facem,atunci vom  lua urmatoarea lovitura din mana Sa ,din nou ca o lectie ce o avem de invatat.Practicand mereu asa,nu ne mai razvratim contra mánei sfinte care taie din carnea noastra ce este neroditor.Chiar daca nu intelegem intotdeauna pentru ce a venit spontana lovitura peste noi,dar dupa aceia o putem pricepe,daca El prin harul Sau vrea sa ne o descopere.Psalmistul spune in Psalm 39;9 ca este mut si nu isi deschide gura,pentru ca a inteles ca Dumnezeu l-a lovit.Cand am trait aceia lovitura spontana in 4 noiembrie 2012 cu moartea subita a sotului meu langa mine,am fost extrem de socata,era foarte surpinzatoare lovitura.M-am certat cu Dumnezeu intreband:”De ce Doamne m-ai lovit asa de tare..” Dar numai circa 10 minute a fost cearta aceasta,ca mi-a adus aminte de versetul din Ioan 13;7….ce fac Eu acum tu nu intelegi,dar vei intelege dupa aceea…”Si am ramas mutá si eu ca si Psalmistul…si asa am asteptat sa imi dea har sa inteleg ce plan are El cu mine.

Sa ne fie singura tinta in viata noastra,aceia de a da onoare Suveranului ceresc de la care primim tot sprijinul necesar pentru a duce o viata de pace si bucurie cereasca.Pentru ca harul de care avem nevoie pe acest pamant,se afla numai la El.El ne-a dat fagaduintele Sale,scrise in Biblie,sa ne sprijinim pe ele cat de greu ne-ar fii.Daca El spune…”veniti la MINE cei truditi si impovarati si va voi da pacea….”sa credem ca El ce a spus si face,El nu ne poate dezamagii…Noi insa Il putem intrista din cauza unei vieti necredincioase,nesupuse voii Sale.

Sa ne uitam la Domnul ,nu la puterea din noi.Prin puterea noastra ne cinstim doar pe noi…Ca sa dam onoare Domnului,o putem face numai prin puterea ce El ne poate da.In ochii unor crestini,Dumnezeu arata ca un Dumnezeu neputincios,pentru ca sunt obisnuiti sa faca totul prin puterea lor,ei au scos din viata lor pe Dumnezeul cel Atotputernic,Suveraul peste tot ce misca sau nu misca, si s-au facut ei dumnezei care pot totul…Si unde ajung atunci?in prapastie mare facuta prin neascultarea lor.

Sa ne uitam la noi doar atat ,incat sa vedem ce mare nevoie avem de Suveranul Dumnezeu.Sa ne vedem in neputinta de a face ceva pentru a duce o viata sfanta si placuta Lui.Sunt unii care se vad plini de pacate,si se chinuiesc sa scape de ele,dar nu au priceput inca ca trebuie sa se uite la jertfa lui Christos la Golgota in care are iertarea deplina.Ba este si mai rau:Satana mereu il inseala cu gandul ca el nu mai are iertare pentru ca pacatele sunt prea mari,si asfel sta intr-o stare deprimata ce il impinge si la ganduri de sinucidere.Stiu ce spun,pentru ca sunt doua suflete cunoscute care sunt in starea aceasta.Este groaznic sa nu poti intelege ca esti dus in minciuna celui rau….

Legea ne da cunostinta pacatului din noi,dar ea nu aduce eliberarea din el.Legea porunceste,dar ea nu da puterea necesara de eliberare.Legea condamna,dar nu da iertarea.Daca noi ne punem sub lege,atunci noi ne aflam in afara Harului.Daca noi cautam sa fim mántuiti prin tinerea legii,atunci nu avem pacea,puterea,bucuria mántuirii care vine prin legea harului.Legea harului,nu este un jug,ea este usoara,ne spune Domnul.In anii 80 am fost si eu pe podeaua Legii,si cautam ca prin puterea mea sa ma eliberez de omul cel vechi,dar totul parca era lipit de mine si nu mai scapam…Intr-o zii am primit o carte foarte buna,din care am inteles ca fiecare copil nascut cu adevarat din Duh si Adevar,trece prin faza aceasta pe care o descrie Romani 7;14-25.Dar sunt copii ai lui Dumnezeu care de ani de zile sunt credinciosi si tot se mai lupta cu ei insusi dupa cum descrie Pavel in textul citat.Cunosc credincioase care sunt in faza asta de ani de zile,si ce greu pot intelege adevarul,pentru ca de multe ori predicarea Cuvantului in adunarea in care merg nu este asa cum ar trebui sa fie,si ii duce pe multi in robie,in disperarea ca isi pierd mantuirea daca nu sunt sfinti asa cum trebuie.Multumesc Domnului ca m-a scos din faza aceasta destul de repede,si am inteles prin versetul 25 din textul de sus:ca numai prin Cristos voi putea fii eliberata de starea in care ma aflam.Apoi citind cu multa atentie si cap.8 din Romani,am inteles indeosebi prin versetul 13,care este adevarata pozitie impotriva carnii.Ma uitam la Domnul,stiam ca de la El primesc totul ce am nevoie pentru ca sa stau rastignita impreuna cu El.Romani cap.6 ne spune clar cum este pozitia ce trebuie sa avem noi care suntem nascuti din Duh si Adevarul lui Dumnezeu.

Numai in Domnul avem adevarata eliberare,daruita de Dumnezeu Tatal,ea nu se gaseste in lege,nu se gaseste in puterea noastra.M.W.M.

CONTINUAREA URMEAZA.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s