Biserica emergenta.

BISERICA EMERGENTĂ.

O nouă reformă în creștinism sau apostazie?
ARAD
2016.
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………………………………………..3
1. Ce este Biserica Emergentă, cum a apărut și care e trăsătura ei fundamentală……….7
1.1. Definirea bisericilor emergente………………………………………………………………………….9
1.2. Geneza Bisericii Emergente…………………………………………………………………………….14
1.2.1 Rețeua pentru formare de lideri (Leadership Network)……………………………..15
1.2.2 Peter Drucker, mintea ce a inspirat crearea Bisericii Emergente…………………17
1.2.3 Mișcarea de creștere a bisericii și relația sa cu Biserica Emergentă…………….22
1.3 Postmodernismul, blazonul Bisericii Emergente………………………………………………..26
1.3.1 Este adevărul absolut?………………………………………………………………………..26
1.3.2 Contestarea adevărului absolut în postmodernism…………………………………..28
1.3.3 Deconstrucționismul și întrebarea șarpelui din Geneza 3:1………………………29
1.3.4 Pluralismul, o cale alunecoasă……………………………………………………………..33
1.3.5 Bono, superman-ul postmodern al Bisericii Emergente…………………………..37
2. Lideri reprezentativi ai Bisericii Emergente…………………………………………………………49
3. Erorile în praxiologia și doctrina Bisericii Emergente…………………………………………..54
3.1 Punând sub semnul întrebării Scriptura……………………………………………………………55
3.2 Schimbarea paradigmei: mesajul Evangheliei se schimbă………………………………….58
3.3 Biserica Emergentă și misticismul…………………………………………………………………..62
3.3.1 Noua spiritualitate: Rick Warren, Leonard Sweet și „Noile Lumini”………….63
3.3.2 Experimentând misticismul. Tony Campolo, Ignațiu de Loyola și
„nașterea din nou” în stil mistic catolic………………………………………………..67
3.3.3 Praxiologie antică-viitoristă: direcționarea spre Biserica Romano-Catolică…73
3.4 Spiritualitatea contemplativă: un pod mistic ce unește religia Vestului cu
religiile Estului……………………………………………………………………………………………….77
3.4.1 Spiritualitatea contemplativă/rugăciunea contemplativă, definiție și
origini……………………………………………………………………………………………….77
3.4.2 Thomas Merton, Henri Nouwen și efectele spirituale ale rugăciunii
contemplative……………………………………………………………………………………..81
3.4.3 Brennan Mannings, Thomas Keating și promovarea universalismului……….89
3.4.4 Richard Foster și Celebrarea disciplinei………………………………………………..95
3.4.5 Concluzii legate de spiritualitatea contemplativă…………………………………..100
4. Concluzii………………………………………………………………………………………………………….102
5. Bibliografie………………………………………………………………………………………………………_________________________________________________________

Cartea intreaga sub forma de PDF se poate citi aici:

http://apologeticindex.info/wpn/2016/07/11/biserica-emergenta/

cropped-584-9-ro-201ced7b189aac1cadaca29cbd69d61d1.jpg

Inca un an se duce…..

29 decembrie 2016.

EL NE VA DUCE ACASĂ
 
„Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini.
V-am purtat şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mântuiesc.”
 Isaia 46.4.
Anul acesta a trecut deja şi această făgăduinţă se îndreaptă către prietenii noştri în vârstă şi către noi toţi care înaintăm în viaţă. Dacă Dumnezeu ne prelungeşte anii, vom ajunge să avem peri albi; aşa că, prin credinţă, putem să luăm dinainte acest cuvânt pentru noi.
Noi îmbătrânim; dar Dumnezeu, care se numeşte EU SUNT, rămâne mereu acelaşi. Perii albi ne arată că trupul nostru slăbeşte; dar El nu slăbeşte niciodată. Când noi nu mai putem să ridicăm nici o greutate şi simţim că ne este greu să ne mişcăm sau să ne purtăm pe noi înşine,atunci Dumnezeu este Cel ce ne poartă. În anii tinereţii noastre, El ne purta în braţele Sale, ca pe mieluşeii Săi şi El va face la fel când vor veni slăbiciuni peste noi.
 El ne-a creat şi El S-a angajat să ne poarte. Când vom ajunge o povară pentru prietenii noştri şi o povară pentru noi înşine, Domnul nu Se va depărta de noi, ci va avea grijă de noi şi ne va face să vedem izbăvirea Lui. Adesea El dă slujitorilor Săi o seară lungă şi liniştită. Ei aulucrat şi s-au ostenit toată ziua în slujba Stăpânului lor şi El le zice„Odihneşte
-te în aşteptarea odihnei veşnice pe care am pregătit-o pentru tine”. Să nu ne temem de o vârstă înaintată ci să ne bucurăm că îmbătrânim, pentru că Domnul este El însuşi cu noi până lasfârşit, în plinătatea harului Său.”
C.H.Spurgeon.
_________________________________________________________________
Dragi cititori ai blogului meu,inca un an se duce ….chiar foarte repede.Cand ne uitam in urma lui,vedem prin cate incercari nu am fost trecuti,dar si bucurii cred ca am avut fiecare din noi.
Din nou postez acest verset pentru sfarsit de an,macar ca l-am postat si in alt an…pentru ca pe mine versetul de mai sus m-a intarit deseori in slabiciunile varstei mele…si cred ca poate da mangaiere si de data asta la cititori.
Daca Dumnezeu ne da o fagaduinta atat de clara,sa si o credem ca ea este implinita de Dumnezeu.
De multe ori ne intrebam incotr-o ne este drumul pe care trebuie sa mergem intr-o lume atat de intunecata fara …..teama de Dumnezeu…..ne intrebam de ce nu se mai termina rautatea din lume.
Daca nu am avea aceasta nadejde vie inima noastra,precum ca vine o zii cand tot ce ochii nostrii vad in aceasta lume,nu va mai fi,am fi la pamant de atata durere sufleteasca.Dar pana ce vine aceea zi,suntem incredintati ca Dumnezeu ne va intarii pana la sfarist ca sa stam in pace.
Unele zile sunt atat de impovarate de intristare,cand sufletul iti este chinuit cand vede cat intuneric este in aceasta lume,si cat ai dorii ca fiecare fiinta pe acest pamant sa vada cea ce vezi tu:lumina care vine de la Dumnezeu in Isus Domnul.
In Domnul avem pacea,mangaierea ,absolut totul de cea ce avem nevoie pentru ca sa biruim  intr-o lume atat de intunecata.
Doresc ca fiecare dintre dumneavoastra sa aveti aceasta pace divina in inima in noul an in care pasim -2017.Sa va linisteasca inimile tulburate de suferinte,sa va dea rabdare in necazuri,sa va tina privirea indreptata spre El.
Ganditi-va ca dupa toate suferintele pe acest pamant vine ziua cand vom ajunge acolo sus la Domnul unde va fi o fericire vesnica fara de sfarsit.
Slava sa Ii fie numai Domnului.
M.W.M
cropped-beuren-febr-2013-010.jpg

Ein weiteres Jahr geht zu Ende….

29. Dezember 2016.
-Ich bin es, ja, bis in euer Alter und bis ihr grau werdet, will ich euch tragen: ich habe gemacht, und ich will heben; ja, ich will tragen und euch erretten.- Jes. 46,4

„Das Jahr ist sehr alt, und hier ist eine Verheißung für unsre greisen Freunde; ja, und für uns alle, die das Alter überschleicht. Wenn wir lange genug leben, so werden wir alle graue Haare haben; deshalb mögen wir uns wohl in dem Vorausblick des Glaubens an dieser Verheißung erfreuen.
Wenn wir alt werden, wird unser Gott stets noch der „Ich bin” sein, der immerdar derselbe bleibt. Graue Haare erzählen von unsrer Abnahme; aber Gott nimmt nicht ab. Wenn wir keine Bürde tragen können und kaum uns selber zu tragen vermögen, so will der Herr uns tragen. Eben wie Er in unsren jungen Tagen uns wie Lämmer in seinem Busen trug, so wird Er es in den Jahren unsrer Gebrechlichkeit thun.
Er machte uns, und Er wird für uns sorgen. Wenn wir unsren Freunden eine Last werden und uns selber eine Last, so will der Herr uns nicht abschütteln, sondern uns vielmehr aufheben und tragen und erretten, völliger denn je. Sehr oft gibt der Herr seinen Knechten einen langen und stillen Abend. Sie haben den ganzen Tag schwer gearbeitet und sind in ihres Meisters Dienst alt und schwach geworden, und deshalb spricht Er zu ihnen: „Nun ruhet im Vorgefühl des ewigen Sabbats, den ich euch bereitet habe.” Laßt uns das Alter nicht fürchten. Laßt uns mit Grazie alt werden, da der Herr selber in der Fülle seiner Gratia (Gnade) bei uns ist”.-Von Spurgeon-

________________________________________________________________

„Wie bald verebbt der Tag,das Leben weicht,die Lust verglimmt,der Erdenruhm verbleicht;umringt von Fall und Wandel leben wir.Unwandelbar bist Du:Herr bleib bei mir.”Henry Francis.

„Erscheinen meines Gottes Wege mir seltsam,rätselhaft und schwer,und gehen Wünsche,die ich hege,still unter in der Sorgen Meer.Will trüb und schwer der Tag verrinnen,der mir nur Schmerz und Qual gebracht,so darf ich mich auf eins besinnen:dass Gott NIE EINEN FEHLER MACHT.
Wenn über ungelösten Fragen mein Herz verzweiflungsvoll erbebt,an Gottes Liebe will verzagen weil sich der Unverstand erhebt,dann darf ich all mein müdes Sehnen in Gottes Hände legen sacht und leise sprechen unter Tränen:dass Gott NIE EINEN FEHLER MACHT.
Drum still mein Herz und lass vergehen,was irdisch und vergänglich heißt,im Lichte droben wirst du sehen,dass gut die Wege,die Er weist.Und müsstest du dein Liebstes missen,ja ging´s durch kalte,finstre Nacht.Halt fest an diesem sel´gen Wissen:das Gott NIE EINEN FEHLER MACHT.”
Heinrich Sack,gedichtet in Stalingrad.

Ein Jahr voller Frieden und Segen unseres Herrn Jesus Christus für meine Blog-Leser wünscht die Blogerin M.W.M

 

Cum pot calcula cu aproximatie data nasterii Domnului Isus.

Cum pot calcula cu aproximație data nașterii Domnului Isus.

de Aurel Munteanu  26 dec. 2016.

În Biblie nu găsim nici un loc în care să ne spună cu exactitate ziua în care s-a născut Isus Cristos, Domnul și Mântuitorul nostru.

Tradiția ortodoxă și catolică   spune că data nașterii este 25 decembrie. Mulți pocăiți au luat de bună această zicere și toți care au adoptat calendarul Gregorian serbează data nașterii Mântuitorului pe 25 decembrie a fiecărui an. Ceilalți care se țin de calendarul Iulian țin aceeași naștere pe 7 ianuarie.

Există 3 posibilități de a afla data nașterii Domnului Isus, dar și acestea cu aproximație. Nici una dintre ele nu poate fi dată ca sigură.

1.O posibilitate de calcul   ar fi dacă s-ar cunoaște data recesământului din Luca 2:

1. În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.

2. Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius.

2.Cea de a doua posibilitate de calcul ar fi în funcție de ceata lui Abia din care făcea parte Zaharia , tatăl lui Ioan Botezătorul. Știind că Isus Domnul era mai mic cu aproximativ  6 luni (Luc. 1.36), decât Ioan. În felul acesta, putem afla cu aproximație data nașterii atât a lui Ioan cât și a lui Isus Cristos.

Luca 1.:

5.În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia.

  1. Dar, pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui,
  2. după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămâieze în Templul Domnului.

Zaharia tatăl lui Ioan era din ceata lui Abia care ieșise la sorț a 8  din cele 24 de cete, ca să slujească în Templu după rânduiala lui Aron:

1Cronici 24.:

10.al şaptelea, pentru Hacoţ; al optulea, pentru Abia;

  1. Acesta era şirul în care aveau să-şi facă slujba, ca să intre în Casa Domnului, după rânduiala pusă de Aaron, tatăl lor, potrivit cu poruncile pe care i le dăduse Domnul Dumnezeul lui Israel.

Așa că cine știe în ce lună intra ceata lui Abia în anul acela în Templu pentru slujbă poate calcula cu aproximatie nașterea lui Ioan Botezătorul la care mai adaugă pe cele 6 luni cu cât era mai mic Cristos Domnul.

3.Posibilitatea a treia de calcul ar fi următoarea: dacă știi vârsta lui Cristos și ziua morții Lui poți afla data nașterii. Ziua morții Sale o știm cu siguranță era 14 Nisan exact ziua înjunghierii mielului de Paștele evreiesc.

Exod 12:

  1. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.
  2. Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara.

Paștele Evreiesc cade după calendarul nostru de final de martie început de aprilie. În funcție de sărbătorile evreiești din cele 4 Evanghelii s-a stabilit că lucrarea pământească a lui Cristos a durat cam 3 ani și 6 luni. Dacă dăm înapoi 6 luni din final de martie sau început de aprilie, ajungem undeva pe final de  septembrie  început de octombrie. În acest interval sunt cele 3 sărbători evreiești:

Roș haȘana – începutul noului an, 1-2 tișrei,( 2016: 2 octombrie – Noul an 5777)

Iom Kipur – Ziua Ispășirii, 10 tișrei,( 2016: 11 octombrie)

Sucot – Sărbătoarea Corturilor, sau „Tabernacolelor”, 23 tișri (2016: 17 octombrie – 24 octombrie)

Mulți sunt de părere că în acest interval s-ar fi născut Cristos Isus în Betleem, într- una din aceste 3 mari sărbători evreiești.

El nu s-ar fi putut naște într-o zi oarecare din an la fel cum  nu ar fi putut să moară într-o zi oarecare ci doar într-o mare sărbătoare evreiască ca să împlinească ,,lucrurile scrise cu privire la El”.

Gândurile  acesta,  fac  pe mulți să respingă nașterea Sa pe 25 decembrie, stabilită de catolici exact în ziua când zeul Mithra era venerat de păgâni ca  ,,Sol Invictus”

Motive pentru care Isus Cristos nu s-a nascut pe 25 decembrie.

De Aurel Munteanu 21 dec. 2016

 

Am câteva motive pentru care Isus Cristos nu credcă s-a născut pe 25 decembrie și nu trebuie sărbătorit pe data aceasta  în care păgânii venerau pe zeul Soare:

 

1)  Nu am găsit vreo poruncă sau exemplu în Noul Testament pentru ,,sărbătoarea Naşterii”. Singurele  porunci lăsate pentru noi în timpul de acum sunt botezul și frângera pâinii.

 

2)  Nu am găsit nici măcar o dată exactă în care să se fi născut Isus. Nici unul din ,,creștinii” care  promovează acest eveniment nu poate argumenta cu capitol și verset ziua de 25 decembrie ca și dată exactă a nașterii Binecuvântatului nostru Mântuitor.

 

3)  Naşterea lui Isus nu putea fi în niciun caz în decembrie, căci păstorii nu mai sunt cu turmele afară în câmp în această lună (Luca, 2:8). Este un fapt bine cunoscut că luna decembrie cade în mijlocul sezonului ploios în Palestina, iar oile sunt ținute în staul în această perioadă a anului. Întotdeauna păstorii își țineau turmele în țarcuri din octombrie până în aprilie. Ei își aduceau oile de la munte și de la câmpie nu mai târziu de 15 octombrie, pentru a le proteja de sezonul rece și ploios care începe din această dată. Astfel, nașterea lui Cristos nu a putut avea loc la sfârșitul lui decembrie.

 

4)  Un recensământ ar fi fost imposibil pe timp de iarnă, în toiul sezonului ploios din Israel, când condiţiile de călătorie ar fi fost cele mai vitrege (Luca, 2:1-3). Cezar Augustus, împaratul Romei, cu certitudine nu ar fi chemat populația la așa ceva în mijlocul iernii. Călătoriile în această perioadă a anului erau extrem de dificile, așa că ar fi fost imposibil pentru toți să împlinească decretul care le-a fost dat atunci. Domnul Însuși are o mărturie în legătură cu rigorile unei călătorii pe timpul iernii. El le spune oamenilor să se roage ca fuga lor de la sfarșit să nu fie iarna (vezi Matei 24:20).

5)  Crăciunul sau ,,Nașterea Domnului”  este o sărbătoare catolică și ortodoxă. De ce ar trebui eu sa fur ,,Naștera Domnului”  de la catolici și de la ortodocși care sunt idolatrii și își sfințesc sărbători păgâne pentru a le ,,încreștina”?

Enciclopedia Americană  spune despre Crăciun și despre catolicism:

„Crăciunul, potrivit mai multor surse, nu a fost sărbătorit în primele secole ale bisericii creștine, deoarece creștinii obișnuiau să sărbătorească moartea unei persoane remarcabile, mai degrabă decât nașterea sa.  O sărbătoare a fost stabilită în memoria Salvatorului în secolul IV. În secolul V, Biserica Romano-Catolică a ordonat să fie sărbătorită pentru totdeauna în ziua vechii sărbători romane date în cinstea nașterii lui Sol.

Crenguțele și alte plante, vâscul, butucul de Crăciun, bauturile speciale pentru această ocazie, toate acestea sunt precreștine. Pomul de Crăciun s-a găsit chiar și la romani. În Marea Britanie a fost adus din Germania.

6)  Am găsit că popoarele păgâne antice aveau o mare sărbătoare pe 25 decembrie închinată naşterii zeului Soare, al cărui nume diferea de la popor la popor căruia îi mai spuneau și ,,Domnul”. Egiptenii îi spuneau Osiris, babilonienii Tammuz, persanii Mithra iar romanii Saturn, căruia îi mai spuneau Sol Invictis, Neînvinsul Soare. Era peste tot acelaşi zeu, dar cu nume diferite.

Toate aceste popoare sărbătoreau naşterea zeului Soare iarna, după solstiţiu (21 decembrie), căci atunci ziua începe din nou să crească. Romanii sărbătoreau în această perioadă Saturnalia, sărbătoarea lui Saturn. Era un timp în care abundau mâncărurile, băutura, distracţiile şi orgiile. 25 decembrie era punctul culminant al „spiritualităţii” păgâne.

 

7)  Acest ,,Domn” era prezentat peste tot în iconografia precreștină ca fiind ținut în brațe de ,,mama lui Dumnezeu regina cerului” .  Peste tot în lumea antică această închinare era cunoscută ca închinarea la  ,,mama și pruncul”.

 

mama și prunculsamirames-e-maria

 

 

8)  Printre primii care face asocierea între  zeul Sol  și Isus a fost Ioan Gură de Aur (347-407).  El spune:

„Ei [păgânii] o numesc [sărbătoarea] ‚,Naşterea celui Neînvins”. Dar cine este la fel de neînvins precum Domnul nostru?… Sau dacă ei spun că este naşterea Soarelui, El este Soarele Nepri- hănirii.”

Astfel, păgânii creştinaţi erau mulţumiţi. Pentru ei nu conta cum îi spuneau zeului, căci oricum era cunoscut prin mai multe nume, atât timp cât puteau să îşi păstreze închinarea şi obiceiurile păgâne. Ei nu se închinau lui Isus Cristos, ci Soarelui, căruia puteau să îi spună şi Isus.

Religia ,,creștină” modernă  de azi moștenită de la ,,sfinții părinți”  a păstrat aceeași  practică antică care  a schimbat numele vechii ,,regine a cerului” în Maria mama Domnului Isus  și ,,pruncului” în Isus Cristos din Nazaret.

 

papa și semiranida

 

idolatrie ortodoxă

 

Acestea sunt motivele pentru care eu unul mă îndoiesc profund că Isus din Nazaret, Domnul meu s-a născut pe 25 decembrie și că eu trebuie să îi serbez nașterea  în zilele acestea odată cu lumea, care Îl urăște pe Cristos.

https://aurelmunteanu.wordpress.com/2016/12/21/motive-pentru-care-isus-cristos-nu-s-a-nascut-pe-25-decembrie/

Surse:

Părăsind Crăciunul de Raul Enyedi

https://anabaptistinternational.wordpress.com/2016/01/03/parasind-craciunul/

Ar trebui creștinii să sărbătorească Crăciunul? de Charles Halff

http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/craciunul%5b1%5d.sar.htm